Ca să înţelegi că esti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea”  spunea Georges Brassens. Cartea din care am adunat notitele de mai jos arata pe intelesul tuturor in afara de cel al prostilor :) cum functioneaza prostia, care sunt cauzele, mecanismele si efectele ei. Scopul ar fi unul nobil: pentru a sti sa ne aparam de ea. Destul de greu, dar puteti incerca dupa ce cititi cartea asta.

Eu, in schimb, se pare ca am o atractie deosebita pentru prostie (sau cel putin pentru studierea ei), pentru ca mi-am adus aminte ca am mai abordat subiectul aici. Ma mira si acum claritatea pe care am avut-o cand am scris randurile respective :), ceea ce ma face sa cred ca as putea deveni un fel de expert. Toate sansele sa mai abordez subiectul si in viitor…

***

Eşecul inteligenţei are loc atunci cînd cineva se încăpăţînează să nu recunoască un lucru evident, cînd nimic nu îl scoate dintr-ale sale, cînd o convingere e invulnerabilă în faţa criticii sau a faptelor care o contrazic. Cînd respectivul nu învaţă din experienţe şi devine un modul blindat. Psihiatrii ştiu că multe patologii se caracterizează prin această siguranţă eronată şi de neînvins. Halucinaţiile reprezintă un caz bine cunoscut. Pacientul aude ceva şi nimeni nu îl poate convinge de faptul că această experienţă nu e produsă de un fapt real.

Stuart Sutherland (“Irrationality: Why we don`t think straight?”): “Rusinea sta in spatele unei parti considerabile a irationalitatii umane”.

 “Ma intriga lipsa de interes cu care a fost studiata credulitatea, usurinta excesiva cu care sunt crezute lucrurile. Cred ca specia umana e credula din nastere, mai exact are mecanisme eficiente si inconstiente de formare a convingerilor. O convingere este o deprindere mentala, un lucru care se dobandeste prin repetitie, si acest mecanism de invatare e mostenit de la rudele noastre animalele. Amintiti-va de cainele lui Pavlov. Savantul suna dintr-un clopotel cu putin timp inainte de a-i da acestuia de mancare; cainele a ajuns sa saliveze ori de cate ori auzea acel sunet. In termeni umani, era convins ca dupa acel semnal sonor urma hrana si se purta in consecinta. ”

Convingerile se impun prin procedee automate.[…] Fiinta umana tinde sa creada in informatii pe care le primeste de un numar suficient de ori, pe cai diferite, si care confirma acelasi lucru.[…] Totusi, o data cu aparitia limbajului, lucrurile se schimba. Nu mai trebuie sa cred in ceea ce vad, ci in ceea ce mi se spune. E si mai hazardat, pentru ca limbajul actioneaza ca substitut al experientei, fara nicio garantie. O data cu cuvantul s-a nascut comunicarea, dar si minciuna, iar masinaria noastra care genereaza convingeri poate fi pacalita cu usurinta. Mijlocele de comunicare contribuie la aceasta inselatorie pentru ca pot crea un simulacru de realitate.

Puterea a folosit intotdeauna aceasta slabiciune anacronica. Mecanismele de exercitare a puterii sunt permanente si se rezuma la trei:

  • Capacitatea de a face rau
  • Capacitatea de a rasplati
  • Capacitatea de a schimba convingerile

Intelegerea acesteia din urma a fost o dovada a genialitatii lui Napoleon.

POPPER: “E  mai bine sa lupti cu ideile decat sa trebuiasca sa lupti cu oamenii.

VIRGINIA WOOLF: “Oamenilor le place sa simta ceva, orice-ar fi sa fie.” De nimic nu ii este mai teama fiintei umane decat de amorteala afectiva.

Inteligenta emotionala ai carei parinti sunt Peter Salovey si Daniel Goleman spuneau ca inteligenta emotionala are 5 competente fundamentale:

  • Cunoasterea propriilor emotii
  • Capacitatea de a controla emotiile
  • Capacitatea de a se automotiva
  • Recunoasterea emotiilor celorlalti
  • Controlul relatiilor

Spinoza – predecesor al conceptului de inteligenta emotionala – spunea ca salvarea noastra consta in a face pasiunile sa devina rationale.

Proverb spaniol: cand dracul se plictiseste omoara muste cu coada.

Stilul afectiv se determina prin:

  • Sistemul de dorinte si proiecte
  • Convingerile in legatura cu modul de functionare a lumii si ceea ce putem astepta de la ea
  • Convingerile despre sine si capacitatea fiecaruia de a infrunta problemele

MILLER, GALANTER si PRIBRAM – Planurile si structura comportamentului:

“Planurile voluntare cele mai elaborate implica o exploatare constienta a limbajului. Limbajul interior constituie materialul din care e facuta vointa noastra.”

Limbajul e cel mai important instrument al inteligentei noastre executive. El face ca tot ce se intampla cu inteligenta computationala sa devina constient, ne permite sa ne exploram memoria, sa facem planuri, sa ne dam ordine noua insine.

PASCAL: omul este un dialog intim.

Ideile provin din zona dorintelor.

Perechile taciturne obisnuiesc sa vorbeasca mai mult atunci cand spatiul le este invadat de o dorinta.

Alexitimie: incapacitatea unei persoane de a-si recunoaste si a-si exprima sentimentele.

Vechea vointa – facultate innascuta

Noua vointa – consta in 4 abilitati dobandite:

  • inhibarea impulsului
  • deliberarea
  • decizia
  • efortul sustinut

Comments

  1. […] Inteligența eșuată. Teoria și practica prostiei – Jose Antonio Marina […]