1) Subiectul este destul de banal, argumentatia nu e neaparat geniala, insa merita sa ne mai activam putin pe tema libertatii sexuale a femeilor, poate se mai deschid usor, usor minti; un articol pe care il puteti pune in relatie cu intamplarea recenta din Bucuresti, putand ajunge pana la a va intreba de ce nu ne revin prietenii in tara:

ASA AKIRA: JUST BECAUSE I DO PORN DOESN’T MEAN I’M NOT A FEMINIST
“Women should be allowed the luxury of being just as sexual as men. A woman who wants to have sex with lots of men, and does so, regardless of what society may think of her, should be celebrated as a feminist, not shunned for holding the movement back, like many would say.”

2) Ca o posibila parte a unui raspuns pozitiv la intrebarea “Noi de ce mai ramanem in tara?”: Oameni care schimbă destine. Cei doi profesori sunt parintii lui Alex Nedea, jurnalist si membru al echipei In premiera cu Carmen Avram (prima emisiune de reportaj din Romania nominalizata la Premiile EMMY, din pacate pe Antena 3, insa o echipa cu adevarat profesionista).

3) FUCK YES OR NO: “If I’m not saying ‘Hell Yeah!’ to something, then I say no.”
Despre a recunoaste realitatea din relatiile noastre si a lua rapid deciziile potrivite (pe plan personal), pentru cine doreste sa incerce si varianta “fast and furious”.

4) Pure Beauty, pentru bucuria ochiului si alunecarea mintii, in pauzele de la lucru, cand intrati pe FB: Facebook Page Russian Photo

5) Radio delahaze.fm - de incercat

6) Dog Songs: Mary Oliver on What Dogs Teach Us About the Meaning of Our Human Lives. Daca aveti timp, si asta: The Best Art Books of 2012

7) Dintre toate, cea mai satisfacatoare lectura din ultimele 3-4 luni, An Argument Against Forgiveness: “Your life isn’t definitively at a standstill if you choose not to offer forgiveness. What or who hurt you doesn’t have to paralyze you if you own your pain. And to me, owning your pain means being the decider of what to do with it. Not forgiving can be equally fulfilling as is forgiving in the right, deserved situation.” 

Sper ca multi sa o gaseasca utila si sa depaseasca ce au fost invatati sa creada, ca iertarea greselilor altora ar fi o conditie obligatorie a obtinerii propriei linisti. Nu e in niciun caz obligatoriu, si uneori nici necesar, ba chiar vad un mare risc in a crede asta la cei care devin si mai acri si mai uraciosi tocmai pentru ca s-au fortat sa ierte atunci cand nu puteau si nu simteau ca ar trebui sa o faca, doar pentru ca asa fusesera “educati” sa creada si alta cale nu cunosteau.